Crioablația mamară reprezintă o metodă inovatoare, minim invazivă, pentru tratamentul fibroadenoamelor și al tumorilor mamare ușoare. Procedura, care câștigă tot mai mult teren în centrele medicale de top din lume, aduce beneficii semnificative pacientelor: timpul de recuperare este extrem de scurt, riscul de cicatrice și durere este redus, iar monitorizarea post-procedură este simplificată. Am discutat cu medicul Georgiana Camen, parte din echipa Centrului de Oncologie „Sfântul Nectarie” din Craiova, despre experiența sa în implementarea acestei proceduri, stadiile în care este recomandată, avantajele pentru paciente și perspectivele viitoare ale crioablației în oncologia românească.

Reporter: Domna doctor, ce este această procedură și în ce stadii este recomandată. Ce aduce nou pentru paciente?

Georgiana Camen, medic în cadrul Centrului de Oncologie „Sfântul Nectarie” Craiova: Crioablația este o metodă minim invazivă pe care o folosim din ce în ce mai mult în tratamentul fibroadenoamelor, adică a tumorilor benigne. Diagnosticul se face prin puncție biopsică sub ghidaj ecografic. În curând, în această toamnă, vom începe și un studiu clinic pentru a o folosi în tratamentul minim invaziv al cancerelor de sân, însă doar pentru formele foarte ușoare, hormonale. 

Rep.: În tratamentul fibroadenoamelor o folosiți deja cu succes, aici, la Centrul de Oncologie „Sfântul Nectarie” Craiova. Prin ce se deosebește de chirurgia clasică?

G.C.: Comparativ cu chirurgia clasică, procedura este rapidă, durează sub 40 de minute și se efectuează într-o sală special amenajată pentru proceduri minim invazive, unde realizăm și biopsii sau montarea clipurilor mamare. Recuperarea este foarte rapidă. Pacienta rămâne internată doar câteva ore și poate să revină la activitatea zilnică a doua zi, recomandându-se doar să evite efortul fizic intens și ridicarea greutăților.

Rep.: Cum se decide dacă o pacientă este eligibilă pentru această procedură?

G.C.: Decizia se ia în cadrul unei echipe multidisciplinare, care funcționează deja de câțiva ani în cadrul acestui centru. În fiecare luni,  discutăm cazurile de sân împreună cu oncologul, radiologul, radioterapeutul, anatomopatologul și geneticianul. Recomandarea finală se stabilește doar dacă întreaga echipă consideră că pacienta este eligibilă pentru crioablație. Pentru tinerele paciente, unde procedura este aprobată încă din 2012 de FDA, nu mai este nevoie de studiu clinic. Cele mai bune rezultate le avem pentru nodulii mari sau cei de până la 4 cm. După șase luni, nodulul dispare practic, rămânând doar o cicatrice internă discretă. Această metodă elimină durerea, riscul de cicatrice vizibilă și necesitatea intervențiilor repetate atunci când fibroadenoamele cresc.

Rep.: Doamna doctor, în ce constă procedura efectiv?

G.C.: Procedura este asemănătoare unei puncții biopsice clasice. Sub ghidaj ecografic, inserăm un NAC care eliberează azot lichid la temperaturi extreme de minus 180 de grade. Se respectă timpi specifici de înghețare și dezghețare, în funcție de dimensiunea tumorii.  În funcție de dimensiunea tumorii respective, decidem și timpii aceia de înghețare. Acum, fiind cu îngheț, cu rece, bineînțeles că procedura nu e dureroasă, e considerată ca un antiinflamator și atunci pacienta nu simte nimic. Practic, se folosește înghețul pentru a distruge țesutul tumoral. Anestezia este locală, iar pacienta poate discuta cu noi pe tot parcursul procedurii. Până acum, în aproape doi ani de experiență, nu am întâlnit niciun caz în care să fie necesară oprirea procedurii. Riscurile și reacțiile adverse sunt mult mai reduse decât în chirurgia clasică.

Rep.: Și în cazul tumorilor maligne?

G.C.: Procedura este aceeași, însă după tratament, în funcție de recomandarea echipei multidisciplinare, pacienta poate avea nevoie de hormonoterapie sau radioterapie. 

Rep.: Există situații în care crioablația nu este recomandată?

G.C.: Da. Trebuie să ținem cont de anumite particularități, respectiv distanța față de tegument sau față de mușchiul pectoral, pentru a evita necroza pielii sau afectarea mușchiului. Folosim tehnici specifice, cum ar fi injectarea de soluție salină pentru a proteja țesuturile înconjurătoare. Așa cum spuneam, procedura are riscuri, dar acestea sunt mult mai reduse comparativ cu chirurgia clasică.

Rep.: Ce înseamnă implementarea acestei proceduri pentru Craiova și pentru România?

G.C.: Este un pas foarte important. Suntem singurul centru din România care a implementat această procedură, iar colegi din Europa de Est ne vizitează pentru a vedea cum funcționează. Tocmai am pus bazele unui centru de referință în Craiova, împreună cu echipe din Israel. Este un progres semnificativ pentru medicina românească în domeniul oncologiei mamare.

Rep.: Cum vedeți viitorul crioablației mamare în România?

G.C.: Pentru mine, această procedură este un vis devenit realitate. Sper ca în viitor să fie implementată pe scară largă și să devină o opțiune de rutină. Dorim să dezvoltăm centre specializate și să participăm la mai multe trialuri clinice pentru a extinde utilizarea acestei metode, atât în cazurile benigne, cât și în cele maligne.